Poveste

arrow_back Toate articolele

Anna Glazyrina — Neuropsiholog, psiholog comportamental

Prin ce diferă psihologul pentru copii de neuropsiholog

Ambii specialiști ajută copilul, dar rezolvă sarcini diferite. Clarificăm la cine să mergeți cu crize, frici, neliniște și dificultăți la învățare.

Анна Глазырина — нейропсихолог центра «Сказка»

Părinții confundă adesea psihologul pentru copii cu neuropsihologul: ambii lucrează cu copiii, ambii pot vorbi despre comportament. În realitate, cererile sunt diferite. Mai jos — o hartă clară: cui i se potrivește ce și când sunt necesari ambii.

Pe scurt: cine pentru ce răspunde

Psihologul pentru copii lucrează cu emoțiile, relațiile și adaptarea. Cererile tipice: anxietate, frici, crize, izolare, conflicte acasă, greu merge la grădiniță sau școală.

Neuropsihologul lucrează cu funcțiile creierului care stau la baza învățării și autoreglării: atenție, memorie, planificarea acțiunilor, reprezentări spațiale. Cererile tipice: «nu stă pe loc», obosește rapid la teme, confundă stânga‑dreapta, greu duce treaba la capăt.

La centrul «Poveste» Anna Glazîrina combină ambele competențe și alege formatul potrivit după analiza situației.

Când este mai des nevoie de psiholog pentru copii

  • copilul este foarte anxios, se teme să rămână fără părinți;
  • crize frecvente, explozii de furie, «nu se poate calma»;
  • a devenit retras, evită colegii;
  • se adaptează greu la grădiniță sau școală;
  • familia are nevoie de o strategie clară de sprijin acasă.

Mai multe despre consultație — pe pagina psihologului pentru copii.

Când este mai des nevoie de neuropsiholog

  • greu își menține atenția la ședință sau acasă;
  • impulsivitate «fără motiv», ca și cum corpul o ia înaintea gândului;
  • dificultăți de memorie, orientare, succesiune a acțiunilor;
  • vorbirea sau învățarea «nu merg», deși copilul este isteț.

Despre ședințe — pe pagina de neurocorecție.

Când sunt necesari ambii

Adesea emoțiile și «neuro» merg împreună. De exemplu: copilul se teme de școală și nu își menține atenția la oră. Sau crizele se intensifică pe fond de supraîncărcare și autoreglare slabă. Atunci planul poate include consultații cu psihologul și un curs de neurocorecție — nu unul în locul celuilalt, ci în legătură.

Dacă cererea pentru abilități de comportament este deja clară, se conectează programul de corecție a comportamentului.

Cum alegeți primul pas

  1. Descrieți ce neliniștește cel mai tare: emoții/relații sau învățare/atenție/autoreglare.
  2. Înscrieți-vă la consultație sau la diagnostic — specialistul va sugera traseul.
  3. Nu așteptați «diagnosticul perfect de pe internet»: același simptom (de exemplu, crizele) poate fi și emoțional, și «neuro».

Ce să faceți mai departe: înscrieți-vă la psihologul pentru copii sau la neurocorecție la centrul «Poveste» — clarificăm cererea și alegem formatul pentru copilul dvs.

Programare la diagnostic

Înscrie-te acum